Artist: Popp Aurel
Născut/Decedat: 1879 -1960
Tehnică: Ulei pe carton
Dimensiuni: 50 x 45 cm.
Semnătura: Semnat și datat dreapta jos cu negru „Popp Aurel 1938”
Data: 1938
Aurel Popp (1879–1960) este o figură foarte importantă pentru arta din nord-vestul Transilvaniei și, mai ales, pentru Satu Mare și Baia Mare.
Câteva repere:
- S-a născut la 30 august 1879, în Căuaș, județul Satu Mare, și a murit la Satu Mare în 1960. A fost pictor, sculptor și grafician.
- Este considerat reprezentant al celei de-a doua generații a Școlii de pictură de la Baia Mare.
- A studiat la Budapesta, apoi a beneficiat de o bursă de studii în Italia, iar între 1911–1913 a studiat la Paris, la Academia Julian. În paralel, a urmat sculptura cu Paul Landowski.
- Arta lui nu se limitează la peisaj. A fost preocupat puternic de omul muncitor, sărăcie, nedreptate socială și condiția celor oprimați. Lucrări precum Cusătoreasă, Proletarul și Muncitori într-o mină de sare sunt reprezentative pentru această direcție.
- La Satu Mare există Atelierul Memorial Aurel Popp, construit de artist în 1934–1935 și folosit ca atelier până la moartea sa. Muzeul păstrează acolo pictură, sculptură, grafică, documente și obiecte personale.
- Muzeul de Artă din Satu Mare are, de asemenea, o expoziție permanentă dedicată lui Aurel Popp, considerându-l unul dintre artiștii importanți ai Transilvaniei și ai Sătmarului.
Subiect și compoziție
„Minerul” trebuie privit în primul rând ca imagine a omului redus la condiția sa fundamentală: corp, muncă, efort și supraviețuire. În descrierile contemporane/reconstituiri ale operei lui Popp apare explicit imaginea „minerului cu trupul pe jumătate gol”, asociată cu paleta sa sumbră și cu tensiunea dramatică a figurii.
Este important că Popp nu tratează minerul ca pe un personaj pitoresc al unei lumi locale, ci îl transformă într-o figură aproape arhetipală. Corpul devine principalul purtător al sensului: un corp care muncește, suportă, se consumă.
În acest sens, „Minerul” poate fi citit și ca o lucrare despre relația dintre om și ceea ce lasă în urmă. Mina extrage materia din adâncime, iar minerul își consumă propriul corp în acest proces. Există, deci, o tensiune foarte puternică între bogăția ascunsă în pământ și sărăcia/fragilitatea celui care o scoate la suprafață.
Popp revine asupra figurii minerului în contexte legate de munca și viața grea a minerilor din Baia Sprie. Iar într-un text critic despre grafica sa, „Minerul” este pus alături de „Plugarul” și „Moțul”, ca una dintre figurile sale plastice puternic individualizate.